Se rupe plânset de cais,
Cum soarele se rupe-n stele.
Un zbor de alb a fost ucis
Cazând, pe gândurile mele.

Opresc din mers în palma mea,
O stea de-argint cu trist final.
Un murmur stins a tresărit din ea:
Nimic nu este veșnic sau real...

Pășesc încet prin despletiri de vis,
Trezind dureri ascunse în cais.