prin ochii înecați de fum aud convoiul cuvintelor de la subsol
bătând în coaste
deschide-le inimă prin vama ta
să treacă spre cocoașa lumii aceste îndelung însetate cămile
de mii de ani duc prin deșerturi boccele de piper ce s-au aprins
de la nisipul clepsidrelor
deschide-le inimă
spaima lor atât mă cutremură

asemeni agoniei se-nfundă treptat
și cerul gurii mele