Demult
Mi-am dorit să fiu tânăr
Acum mi-e dor să mă-ntorc
În copilul uitat pe ghizdul fântânii
Încercând să pătrund în taina
Ascunsă dincolo de chipul său
Mi-e dor
Dar copilul acela drag și uitat
Nu mă poate primi decât rar
Și atunci foarte , foarte puțin
Ca și cum s-ar teme
Că îl mai pot ucide odată.

Fântâna


M-am aplecat să beau apă.
Copilul era acolo
Mă țintuia cu privirea
Cu ochii mari, adânci
Își mușca buzele să nu plângă.
"De ce m-ai ucis?"
Am tresarit.
"De ce m-ai ucis?"spuneau ochii lui
"Eram atit de fericiti impreuna
Te-a orbit primul val de minciuna
Dar nu cu puterea piciorului gol
Te-ai inaltat pe tocuri,
Si te-ai dus de la noi.
Eu am ramas cu bunica
Si cu talpile pline de noroi
Ce sperai printre straini sa gasesti?
Doar aveai in padure atitea povesti.
Ti-a fost dor de noi.
Ti-a fost sete de copilarie,daca te-ai intors."
Mă durea privirea lui
Adânc înfiptă-n mine
Mă durea fiecare cuvânt nerostit
M-am stropit cu apă pe față
Parcă erau picuri
Din lacrimile bunicai
Care m-au petrecut spre viață…


Sturzu Rodica