de câte ori dau de-o biserică blestem
!cuiele invers crească -ți să prin lemn
și dau cu basca după câinele de piatră
al duhului care nu mușcă – latră

și bă vedea-te-aș să te văd la țară
holbându-te la undiță ca la chitară
pân-la genunchi în apă îngropat
de bozii și de trestie electrizat

ce rezonanță se produce în torace
când soarele în barba ta se coace
și viermii-ți ies prin pori și simți
că toți se tem de tine cât ai dinți

deasupra vine zburătoarea: spârc!
ce poți să faci? te ștergi taci mâlc
de felinarul care nu se stinge –
și nici să latri n-ai putere – linge!

genunchii tăi acoperiți de sare –
nu tot ce zboară naște din sudoare
iar asfințitul își încinge para
și speri că nimeni n-a aflat ocara