O să vină toamna
Și vor pleca toate păsările
Ce și-au făcut cuib în sufletul tău...

Ce să le spun acum ?

Le-am adus în primăvara
unei priviri nevinovate,
le-am spus că vor avea o climă temperată,
că și dacă se vor inversa polii
ele vor zbura mereu către
o dragoste caldă...

Doamne ce mult te-ai bucurat
Atunci când ele au scos pui
Iar ei învățau să zboare prin tine
Iar când se mai loveau de pereții sufletului
Tău de sticlă,
Nu ai țipat , niciodată, de durere
Doar zâmbetul tău
Ca și zborul lor,
Se ridica spre cer...

Am încercat să vând
Toamna asta pe 1 leu,
Să bag iarna în faliment
Profitând de recesiune
Să râmăi doar Tu -ca un ecuator
Între vară și primăvară
Rotindu-te cu păsările chemate de mine
Pe orbita aceluiași suflet pereche...