agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 2405 .



comentariu Amintiri Din Copilarie de Ion Cranga
poetry [ ]
comentariu Amintiri Din Copilarie de Ion Cranga

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [yinyang ]

2010-02-04  | [This text should be read in romana]    | 




"Amintiri din copilarie" este o opera cu valoare documentara dar, テョn acelasi timp este un roman al copilariei.

Intuind geniul creator al lui Creanga, M. Eminescu, nedespartitul sau prieten, テョl va テョndemna pe acesta sa-si scrie nemuritoarea opera. Astfel s-au nascut "Amintirile" scriitorul retraind sub ochii cititorului vテ「rsta evocata テョn spatiul ideal al Humulestiului, Nica, eroul central al operei este urmarit din copilarie pテ「na テョn pragul adolescentei.

Romanul "Amintiri din copilarie" este o opera epica deoarece autorul テョsi exprima ideile si sentimentele cu ajutorul personajelor si al actiunii. Modul de expunere predominant テョn opera epica este naratiunea. Cテ「nd relateaza テョntテ「mplari care au テョn centrul atentiei personaje din universul social al Humulestiului naratiunea este la persoana a III-a. テ始 "Amintiri din copilarie" naratorul se identifica cu personajul, Nica fiind autorul テョnsusi la vテ「rsta copilariei. De aceea テョn roman domina naratiunea la persoana I.

Fragmentul din manual face parte din capitolul I al romanului. El relateaza o テョntテ「mplare din viata de scolar a lui Nica, strテ「ns legata de aspecte ale scolii din vremea aceea. Valoarea artistica a textului reiese din talentul de povestitor al lui Creanga care foloseste limba poporului sau.

O zi di viata de elev a lui Nica ne descrie starea de neliniste a personajului, framテ「ntarile sufletesti provocate de razbunarea lui Nic-a-lui-Costache pus de Badita Vasile "sa-l prociteasca". Acesta era sfadit cu Nica din pricina Smaranditei, careia テョi trasese o "bleanda" fiindca nu-i daduse pace la prinsul mustelor cu ceaslovul. Simtim テョnca de la テョnceput ironia lui Nica pentru dusmanul sau din descrierea pe care i-o face "baiat mai mare si テョnaintat la テョnvatatura pテ「na la genunchiul broastei". Expresia populara "pテ「na la genunchiul broastei" prin ironia pe care o sugereaza, devine sursa de umor. Nic-a-lui-Costache テョncepe a テョnsemna greselile cu "ghiotura" pe o "dranita" spre disperarea baiatului.

Naratiunea este intersectata de monologul care dezvaluie starea sufleteasca a lui Nica: "Mai!!! S-a trecut de saga zic eu テョn gテ「ndul meu". Pentru a reda teama de pedeapsa autorul foloseste cテ「teva expresii populare. Spaima este marturisita astfel "si unde n-a テョnceput a mi se face negru pe dinaintea ochilor".

Interjectiile, adresare facuta siesi accentueaza nelinistea lui Nica: "Ei, ei! acu-i acu. "Ce-i de facut, mai Nica?"". Situatia dificila din timpul ascultarii テョl determina pe baiat sa caute solutia salvarii. El astepta cu neastテ「mpar sa vie "un lainic de scolar de afara pentru a se putea scuti de calaria lui Balan si de blagoslovenia lui Nicolai, facatorul de vテ「natai". Nerabdarea este sugerata de expresia populara: "テョmi crapa maseaua-n gura".

Sosirea unui scolar schimba situatia initiala a personajului care iese pe usa si o ia la sanatoasa spre casa. Fiindca doi "hojmalai" o luasera la pe urmele sale, Nica テョncepe a fugi de-i "scaparau picioarele". Desi trece pe lテ「nga casa, Nica テョsi continua fuga pテ「na テョn ograda unui megies si se ascunde テョn gradina cu papusoi. El reuseste sa scape de urmaritori テョngropテ「ndu-se テョn tarテ「na. Autorul noteaza ciuda celor "doi hojmalai" care pierdusera urma lui Nica. Sentimentul este acelasi din partea baiatului care spune テョn sine lui cu satisfactie: "se vede ca i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut gabui". Ajuns acasa Nica se plテ「nge mamei ca nu se va テョntoarce la scoala.

Finalul テョntテ「mplarii este fericit, schimbテ「nd total starea initiala. A doua zi parintele a venit la familia lui Nica, unde baiatul a fost luat cu binisorul si sfatuit sa se テョntoarca la scoala. Gテ「ndul de a fi popa テョn sat si imaginea Smaranditei テョl determina pe Nica sa se apuce de テョnvatatura: "cテ「nd aud eu de popa si de Smarandita popi, las mustele-n pace si-mi iau alte gテ「nduri�"

Nica テョncepe a se da la scris si la facut cadelnita, "la tinut isonul" テョncテ「t cテ「stiga admiratia parintelui si a fiicei sale. Aceasta schimbare este exprimata sugestiv de expresia populara: "alta faina se macina acum la moara". Nic-a-lui Costache nu mai avea stapテ「nire asupra sa.

テ始 acest fragment este descris conflictul dintre sensibilitatea unui copil si metodele de pedeapsa brutala cu biciul. Acest conflict genereaza spaima lui Nica si fuga lui de la scoala.

テ始tテ「mplarea are un final fericit, caci iluziile copilului テョl transforma.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!