Când am zis ca plec de acasă
Mi-am pus sufletul pe masă
Pe masa străinilor
Pentru hrana câinilor

Câini să se sature
Strainul să bucure
Vai de suflete pribege
Prin amare drumuri răzlețe

Din pelin tot ai mai bea
Amar de inima mea
Am lăsat suflete-n vatră
Ce m-asteaptă și azi in poartă

Lacrimile le ascund
Sufletul îmi e flămând
De graiul meu românesc
Când il aud mă topesc

Vai de inima-mi săracă
Ca o pasăre pribeagă
Aleargă din cracă in cracă
Linistea sa iși culeagă

De pe roua zorilor
Din tara străinilor
Nu stie ca ea săraca
Bântuie degeaba craca...