ÎNTOARCEREA MANCURÞILOR

De-atâtea și atâtea vremuri
poeții nu mai au bani nici de-o pâine!...
Sunt alungați pe scări
din acest azil comun
- spațiul vital ,
ca niște chiriași rău platnici !...
Iar timpul
ca un câine flămând
șovăie , se depărtează de ei , își arată colții
aciuîndu-se pe la ușile tejghetarilor și ale politicienilor
care-i pot azvârli câte un os !
Poeților
nu le mai rămâne decât să-și dea foc
în fața
în fața statuii lui Eminescu,
să dispară precum acele specii de viețuitoare
care nu s-au mai putut adapta ,
care-au dispărut prin selecție naturală ,
căci nu reușesc
să-și vândă
în piață ,,produsele!”
așa cum fac negustorii la tarabă ...



















IN MEMORIAM


O, nuvă-ngrămădiți spre cimitire !...
Suntem oameni civilizați , ce naiba !...

Pe străzile Timișoarei
puteți distinge noaptea
o procesiune de umbre
rătăcind fără odihnă,
demonstrând-
neautorizat ,
ilegal !-
protestând neîncetat
să li se asigure , în sfârșit,
condiții
postume
civilizate :
câte un lăcaș de veci ,
un coșciug
și câte un cadavreu
pentru fiecare !...
vechile , tradiționalele noastre
favoruri
cu care începuserăm
să ne bișnuim !...