azi am pornit hai-hui – abia mai pot să scriu
la masă
am visat tacâmuri
pe cer
zbura spre țări mai calde-un cârd
de pui ologi
la știri au dat că-s inorogi – mințeau desigur

într-o stație – oricare – aștepta un cerșetor
lumea cu bilet să urce
(mândră c-ai bilet ești lume!)
cum își netezea el haina
de lucea o netezea cu o palmă cât lopata
și nicăieri nu pleca

i-am stat alături ca un maidanez
ciulind urechile la vorba lui de unul singur
sperând să-i scape taine printre dinți
(mândră că ai dinți ești lume!)
aș fi privit și eu zeflemitor toți trecătorii
cât de zeflemitor în ochi i-aș fi privit
scuipând în praful ce-l ridică

o clipă l-am crezut nebun: cânta! destins
improvizând figuri de scenă
la gât i se umflase-o venă pe legea mea
cât o franzelă franțuzească:
- lume lume călătoare ce te calci rău în picioare
uită mie portofele și împarte-mi pachețele
bogdaproste să le zic

dar vocea lui vântul o stinge
parcă vâslește prin gunoaie
de domn ce sunt
renunț să scuip dar se pornește din senin o ploaie
el își netezește haina
de lucește-o netezește – garda civilă bate pas
de defilare spre mâncare