Soarele se intuneca si coboara
Luna privind la el se infioara,
Stelele se sting si se aprind
Lumea nu mai exista stralucind.

Soarele porni spre Chaos grabit
"Oare chiar exist sau doar am dormit?,
Lumea se inchide privind in abis
Iar eu ma intreb ce mi-s-a deschis."

Chaosul luminat il intreaba protector:
"Soare intunecat de ce anume ti-e dor?
Totul s-a stins dupa ce ai plecat
Toate acestea merita raspunsul cautat?"

"De ce ma intrebi cand stii adevarul?
Doar pentru un raspuns distrug eterul,
Eternul mi-e frate si cu mine domneste
Dar pe mine cine ma calauzeste?

Daca eu plec Lumea moare
Cei ce m-au creat nu pot crea altul oare?,
Dar Ei au disparut pentru totdeauna
Lasandu-ma sa privesc toate intr-una."

"Daca gandesti asa de ce ti-e groaza?
Eterul in loc sa-l distrugi privindu-l il creeaza,
Si uita ziua de ieri ce este doar o iluzie
Iar spre maine priveste cu frenezie!"