Deschide poarta să intre fericirea
În curte este iarbă de ajuns,
A plouat și a crescut în ea iubirea
Până la suflet mi-a ajuns.

Deschide poarta – bate atât de tare
Ca vântul care umblă prin livezi
Las-o să intre, poate în palme are
Peisajul pe care vrei să-l vezi.

Deschide poarta și închide-o la loc
Fericirea vrea să rupă iarba
Și să hrănească al vieții noroc
Până îi crește pe față barba.

Închide poarta și pune-i zăvorul
Fericirea are în palme lacrimi
Du-o în vale să umple ulciorul
Cu dragostea născută din patimi.