apus...

când soarele sărută marea,
la apus, în asfințit,
în culori el scaldă zarea,
și încântă la privit.

el ușor când o atinge,
valuri parcă îl mângâie,
marea-n brațe pare-al strânge,
briza, si ea îl adie.

așa ca la răsărit,
când de el, ea se desparte,
marea iar în asfințit,
il are din nou aproape.

sunt ca doi indrăgostiți,
ce mereu ei se așteaptă,
sa fie din nou uniți,
si nimic să nu-i despartă.

6 a lui Rapciune 2011
Stefan