am inima strânsă
de parcă n-am ști
că moartea vine oricum

caut spiritul liber
în seninul ochiului
am încă pe frunte
imaginea vulturului în zbor
când nu mai întrezăresc lumina
izbesc de pietre întunericul

voi deschide apoi fereastra
și voi privi dincolo de zări
omul din mine
care poartă pe spate
bătută-n cuie
crucea