În așteptarea cu iz de octombrie
Văd venitici cu radiografii
Despre sine; discuțiile despre esențe
Devin anexa sferei cu joc de elipsoid.
Mirosul tău prinde creasta privirii
Legănată într-un totem cu vârste împachetate.
Zorii căprui veștejesc tăcerea
În zarva descătușărilor cu pierderi numerotate.
Când mâna ta devine săgeată, ochiul îmi râde
În timpan, iar gura promoroacă stinge cărările
De sub geană.
Candelabrul cu strecurări de soartă
Vopsește apusul în aburi, iar strania
Trecere de muselină încovoiază timpul
Să-și rămână sunetul în atingere.
Pictura glăsuită în această după-amiază
Izvorăște maladii cu vifor ascuns,
Străzi pietruite printre zarzavagii gălăgioși, iar
Undeva, ascuns în suspendare,
Țârâie în surdină ultimul gramofon.