O casă-n cer aș vrea să am,
Pe-un nor greu cât un gram.
Să-mi văd aproape soarele,
Ce-mi luminează visele.

Un nor nici prea mare, nici prea mic,
De forma ta, idee-n mintea mea…
Un nor din care să-ți privesc,
Pivirea ce-ți adăpostesc.

Să-ți văd mișcarea, corpul tău perfect,
Ce-ți completează sufletul suspect
De-un sentiment, pe care-l cred profund,
Ce-l simt și eu și nu-l confund.

Un trandafir, un singur fir,
Roșu, alb sau….
Galben, care-i preferatul meu...
Al tău e roșu…

Un roșu aprins, puternic,
Ce zici că seamănă cu focul...
Focul unui dragon agonic,
Ce-i poate mistui chiar și pe legendari.

Un trandafir ce-și are rădăcinile puternice,
În norul meu, ce-i din mintea cerului…
Cuprins de spinii lui, picuri de ploaie
Începură să umple fundul abisiului..

În cer, în mintea lui,
Un nor se întrevede,
Ce-i casa trandafirului,
Și eu, și tu vom crede.