am început să fiu departe de ieri
mai aproape de mâine
alerg printre suspine
cuvintele ude
și lacrimile cuminți întârzie-n mine
în jurul meu plouă cu oameni
norocul meu
e globul de lumină
cu fruntea spre reper
fluturele singur
zboară spre culoarea albă
totu-mi pare ca o adiere de vânt
eu rămân cuvânt de iubire
dintr-o călimară
scriu.