aveam oasele frumos aliniate în ordinea culorilor
prin care a trecut împușcătura
gândurile găurite pe datorie mă urmăreau
pe sub pământ
cum îmi schimb înfățișarea
cum devin altcineva
perfect de palid

deasupra tuturor oamenilor vin alți oameni
cu alt pământ în piept
cu alte hohotiri de carne moartă
să mângâie somnul celor rămași captivi
în jos