Vagoane curg pe șine,
ÃŽntrerupte destine,
Vin la vatra rece,
Invalizi cu capul sprijinit de geam
Simt soarele,
Dar văd tenebrele!
Infirmii vin din război,
Vin în spitale,
Își continuă viața pe tranșee invizibile,
Spiritul, înfricoșat de desacralizări sângeroase,
Rătăcește,
Răni așteaptă să se închidă pe coridoare...

Luptă cu dilema celor ce se întreabă:
De ce nu au căzut la datorie?
Dilema celor, ce îi iau în primire: unde cu ei?
Schilozii în plata Domnului...
Blues-ul mutilaților: pe un solo de chitară electrică
Dansăm, în cărucioare, cu femei, care închid un ochi,
Și poate amândoi,
Am ajuns robuste rebuturi,
Pentru care nimeni nu mai pierde o lacrimă,
Suntem acompaniați la margini de urbe,
Suntem buni pentru a înfrumuseța peisajul
Prin absență!