te-aș putea iubi ca pe fiola
de început de tratament de perfuzie picurată lent
aș putea umbla plin de bandaje în sala plină fără paturi și pacienți
aș putea să nechez mergând buiestru spre lună
cu tuburile încolăcite prin fălcile asistentei obeze care mă eviscerează
flămândă și singură prin ochelarii cu raze x roentgen marconi
aș putea uita că doctorii nu au venit azi să se închine la cerebelul meu
sunt prinși în insectar de bani și dau doar colerici din lărgimea halatelor albe
fluturi de varză
spasmul le ia ultimul zvâc și se șterg la gură cu
o hârtie igienică verde sau euro
dar eu totuși te-aș putea iubi de m-ai aștepta
la ieșire cu o limuzină neagră fără motor
trasă de cai mascați nebăligați
bine dispuși care trec ușor
peste o tragedie
românească