poate că nu scriu cea mai autentică
cea mai frumoasă
cea mai originală poezie
poate că tot ce spun s-a mai spus
poate că tot ce scriu s-a mai scris
poate că ar trebui să mă tem mai mult de noroc
și mai puțin de singurătate
poate că ar trebui să mă bucur mai mult de lună
și mai puțin de soare
dar îți spun, draga mea
cu mâna pe inimă
că azi vom ajunge împreună la sensul vulnerabil al lucrurilor
azi ne vom închide telefoanele
vom deconecta toată aparatura electronică din casă
vom trage draperiile iar tu îmi vei desena pe peretele din dormitor
ultimul apus
azi ne vom întoarce la originile poeziei
vom lipi abțibilduri magnetice cu numele noastre
pe ușa frigiderului din bucătărie
vom comanda mâncare chinezească sau mexicană
vom sta tolăniți în pat și ne vom bucura împreună
de zăpada de afară
doar așa mai avem șansa de a privi cum suspină în somn o carte
apoi ne vom ascunde în spatele unui zid de hârtie
și vom face puzzle-uri din bucăți de întuneric
vom despica atenți burta realității și vom scoate afară toate măruntaiele
din care, mai spre seară, vom pregăti o povestioară cu tâlc
pentru prietenii de ocazie care ne vor trece pragul