E jale printre maneliști,
Le-a pierit graiul, toți sunt triști:
De când s-a luat decizia
De a li se impozita
Averile cumulate
Cu trudă, cântând pe la toate
Sindrofiile din țară,
Viața le-a devenit amară.
Se tânguiesc zi și noapte
Cum că nu mai e dreptate,
Că dacă ei nu vor mai fi
Lumea nu s-ar mai veseli
Așa cum a făcut Mircică
Și chiar ștabul Trăiănică
De care-au fost aplaudați,
Îmbrățișați și ajutați
De fiecare dată când
Le-au cerut ajutor plângând.
Dar acum, li s-a-nfundat:
Atunci când ești dator la Stat,
Nu mai ai cale de scăpat.
Dar ei, se cred nedreptățiți
Așa încât sunt hotărâți
Să ne fac-o pagubă mare:
Vor pleca, toți, peste hotare.

Dorinta de impozitare,
Inseamna doar discriminare.