Te-arunci pe pat
Să dormi
Și-atât.
Nu simți că ieși
Din vreme
Și timpul ăsta, așa urât,
Îți pune viața-n cleme.
Să schimbi ceva
Dintr-un trecut
Sărac
Nu poți,
Dar poți să schimbi
Ceva-n prezent,
Nefericit buimac!
Nu-i cerți
Pe cei ce clevetesc
Pe seama ta
Fără rușine,
Că ești un sceptic
Pur-sadea,
Știind că o salvare
Nu mai vine!