a intrat cu o lăcomie de nedescris
și s-a aruncat printre cărți
ca un fel de frumusețe în lumina farurilor

în fiecare zi mă întreba cât mai trebuie să crească femeia din ea
pentru a-și putea exersa noile picioare
care îi crescuseră așa dintr-o dată
până în mijlocul lucrurilor

i-am răspuns la fel cum am deschis ușa
numai că zâmbetul meu avea deja foarte mulți ani de zile
și din cauza lui nu cred că a înțeles foarte bine
dacă există sau nu în blocul ăsta
o scară de incendiu