Pixul
s-a surmenat
de cât timp l-am folosit
îmi spune
că-i irosesc substanța bleomarin
și că vrea o vacanță
că i s-a împuținat
sufletul
prelins pe pagină
în corpusculi de culoare
albastru închis
s-a săturat
de promiscuitatea paharului
lângă alte pixuri
stoarse de seva sufletului
vrea camaraderia unui stilou
cu care să se sărute
substanță la substanță
și fiindcă
nu mai tăcea din gură
l-am închis în sertar
am cumpărat alt pix
după ce i-am testat
caracteristicile lingvistice
și calitatea substanței (un fel de suflet)
acesta tăcea mâlc
și plângea
îi zgârâiam pielea de rugozitatea hârtiei.

***

Am o aprehensiune
față de surmenarea
ascunsă atât de adânc
încât nu o pot vedea
nu o pot simți
o pot doar intui
senzitivitățile ascuțite
s-au tocit
de frecarea
de suprafața abrazivă
a realității
care a înglobat recent
și sufletele tuturor lucrurilor și construcțiilor

Aprehensiunea
mi-a înăbușit
un dor exuberant
de ceva
care îmi poate explica
pe limbajul meu
perfecțiunea, cunoașterea desăvârșită
și misterul cu miez de adevăr
în lipsa iubirii
îmi las dialectica lingvisticii
să traverseze limbajul poetic
într-o cavalcadă
care îmi tasează neputințele și zădărniciile.