Se joacă iar piesa siluetelor, cu copaci
încuiați în sine, umbre zvâcnind
pe fațadele gri lătrătoare la griul zăpezii
murdare
covrig pe canale pe preșuri pe scări primitoare,
maidanezii expiră pentru încă o zi
cețuri vitale în smârcul urban
se moare mai des în partea asta de an cu pământ înghețat,
mai puțin natural, dar mult mai ușor,
au și groparii un Murphy al lor, ca să vezi..

Dar nu despre asta voiam să-ți vorbesc.

Aveam nevoie să-mi dai, dacă ai,
niște cabluri mai groase, știi tu, pentru poduri,
am de trecut o apă și două câmpii mlăștinoase și sunt pline de
țipete legate cu noduri,
le-aș fi ucis însă cei din consiliul local îmi spun că nu e permis
decât în sezon.
Am de cărat, peste ape, multe cutii de carton cu ce-ar fi de zis,
obiectele mele de cult țipător. Dă-mi te rog
o soluție bună la asta, tu știi bine să treci
neatins peste țipete, tată,
în partea asta de an, înghețată, se moare ridicol
de mult și ușor.