agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-03-11 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
ce caldă este ziua
cât de bogat e miezul și plin de frumusețe și e frumoasă lumea-ntreagă și-i blândă înserarea care ne așteaptă e vremea grădinilor să-și crească flori și fructe și-a cămătarilor, să ne aducă la picioare tot aurul din prima vară, plătit cu inimile noastre, pierdut în diminețile mai reci dar strălucind acum din ce în ce mai tare munții s-au urnit de la locurile lor de vecie câmpia s-a deschis răcoroasă tălpile obosite i-au mulțumit mergând până la capăt, spre asfințitul soarelui murind în mii de culori în raiul acesta se intră doar doi câte doi aici nu e nici somn, nu e nici moarte însingurarea din fiecare ceas, cândva, nu-mi mai apasă inima și umerii și ochii doar uneori ne înconjoară un fel de frig tăios, pentru o clipă, și știm atunci că nesfârșit e numai drumul pe care îl iubești cu vii și necuprinse grădini, livezi de vise de-o parte și de alta și inimile noastre așa cuminți de parcă în ultimul cuvânt al tău aș fi-nnoptat și-n ultimul meu gând doar tu ai fi rămas
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité