în gheara singurătății
frica ți se năruie în ochi
palpezi cuvinte sperând
să găsești un puls pe undeva
acolo unde nu te poate atinge
înstrăinarea de cele sfinte

dormi pe rând,
când cu un ochi când cu celălalt
tocești gândul tău de asfalt
cu soare-n gând

marea ți se năruie în ochi
n-ai mai văzut-o de când
prin omenie trecând
la mal
te-au resuscitat în animal