aș vrea să urlu nestingherit și să erup ca un vulcan încolțit
de tot ce se întâmplă în subteranul conștiinței
inima e pe punctul de a ecloza fluturi morți
ce mă fac să scormonesc golul după bucăți de lumină
sleite-n noaptea ce și-a făcut loc în mine
aș face orice să nu mai scuip în oglindă
chipul acesta cu care am urât semenii
care mă face să-l strâng de gât și să uit
că a existat astfel până acum
aș face orice să înceteze senzația de frică și furie
ce mișună prin creieri devorând rugile
ca pe niște gânduri slabe măturate de vânt
am încă ochii burdujiți de rațiunea somnului treaz
al omului ce se scuipă-n oglindă