“Viața începe abia acolo unde se termină zona ta de confort.”

- Mi-am depășit demult timiditatea,
M-a invitat iubirea să-ndrăznesc
Și-am sfărâmat râzând captivitatea
Unui destin banal și nefiresc.

Te-am întâlnit pe-aleea unde cerul
Era hotarul dintre ei și noi,
Mi-ai dat în lături voalul și misterul
Ne-a-nvăluit de-atunci pe amândoi.

Nu mi-a păsat chiar dacă lumea toată
Ne-a studiat sub lupă. Niciun hău
Nu ne-a-nghițit, și totuși, câteodată
Am zona de confort la pieptul tău.

- Am depășit dureri, anxietate
Și-atâția spini ce-n suflet m-au rănit
I-am dat în lături, nu mă tem de moarte,
Ești fructul unui rai cândva oprit.

Te-am întâlnit pe drumul primăverii,
Doar eu și tu, nicicând nu ne-a păsat
De ceilalți, am fost bijutierii
Ce-au șlefuit cu lacrimi un păcat

Adânc, tulburător, până la sânge,
Iar dacă-n veri impare mi-a fost rău,
Te-am căutat prin timpul care plânge,
Am zona de confort la pieptul tău.

Liliana Trif & Ioan Grigoraș