sub zodie de frunză-n văz ca lava
e plumb în aerul de toamnă-n toate
și cum cafeaua cerului mai poate
să ne îmbrățișeze cu otrava...

iar duhul nostru în infern să-noate
și în priviri să nu oprim gâlceava
să întocmim și vinului isprava
spre-a merita a neluminii zloate.

iar focul vine să se-așeze-n vatră
că frigul ne zdrobește iar genunchii,
fierbinte rugăciunea noastră-o latră.

strivit precum în colosale unghii
îmi duc spre slavă graiul meu de piatră
și fluturi de amoruri reci înjunghii.