mă ascund după un colț de pâine uscată
cerul îl privesc prin toate găurile cuvinte țâșnesc
aștern pe tastatură ideile apoi
mă întorc în palmă privindu-le creșterea

cineva moare altcineva se naște
peste toate tăcerile se așterne plumbul limitelor
cineva râde altcineva plânge
tu încropești ceaiul din flori de mucegai
pentru răsărit nimic nu mai pare a fi prag
totul curge lin
în ceașca de ceai din palmele prezentului tău

17 iulie 2018