mi s-au terminat toate cuvintele
grăiesc fără teama lucidității
dacă veți afla vreun sâmbure fecund să știți că e doar un excrement
al unei aduceri-aminte
motanul târziului își linge mustățile lângă soba nimicului leneș
nu mai pot desena rugăciunea mamei

pe aer era pictat Dumnezeu
acolo, între cer și pământ, din creștet până-n poale
Dumnezeu a murit însă
astăzi acolo și cuvintele mele
s-au stins în taina motanului leneș

se adună iarna în buzunarele frigului,
acela intrând nepoftit în odaia oaselor noastre,
nu-l ia în seamă motanul
câtă vreme tata primenește flacăra în vatră
de zici că-i locomotivă cu aburi și acuș, acuș
urnește prin gospodărie

așa că de aia zic înspre gospodarii vorbelor:
să nu greșiți în poala picturilor cu Dumnezeu
că vi s-a muta nasul vorbelor la spate
și veți rămâne fără cuvintele voastre
toate