unele cuvinte
șuieră ca biciul prin aer
lovesc cu silabe reci de sticlă
în moalele privirii

eu zâmbesc
și aplec ochii spre inimă
acolo unde zmeii din sânge
cad la loc în cutia Pandorei
tunând și fulgerând
nerăzbunați



alte cuvinte
trec grele prin vene
trenuri încărcate cu fețe obosite
monezi de lut în tranzit
sedimentate în curburi de litere

se opresc în inimă
gara unde toată lumea vrea să urce
și unde iertările se răscumpără
pentru treizeci de globule albastre

doar amintiri coboară uneori
trăgând după sine
valize pline cu lacrimi înroșite
de alte cuvinte




aceleași cuvinte
povestesc cum mă lași tu ușoară
de câte trei silabe deodată
când mă înghiți din ochi
și mă sorbi prin degete
din trei în trei versuri pătrate
până rămân goală de timp
clepsidră pe care o umpli la loc
cu silabele tale
câte trei în baza doi
repede, repede ca să reluăm
poemul erotic
despre cum te voi lăsa și eu
ușor de cuvinte
din aceleași motive