Nu știu de ce dar de la o vreme
Și așa cum sunt eu isrovit
Întâmpin mereu numai probleme
Nu mai vreau în cetate, m-an oprit

Oricum de dincolo de ziduri se aude
Și în asta nu e nici un mister
Glasuri obosite ca-n feude
Oamenii se apropue de cer

Ei pregătesc după seceriș stâlpul
Mergând nu se mai vede nici un chip
Pentru caii ce învârt grămezii vârful
Și picioarele lor se afundă ca-n nisip