Părul precum grâul ce așteaptă treirat

Așezat cuminte pe pernuțele de nori,

Privirea-ți migdalată cu turmaline verzi

Așteptă să adoarmă poate abia în zori...

Dar dacă exploratorul nu s-a săturat

De căutări sihastre în care să te pierzi?

Giganții ca zăpada pe-o parte sunt lăsați

Doar piscurile-ntărite, roșii-maronii

Respiră o dată cu tine o dulce așteptare...

Cutezătorul nu stă pe gânduri și fără ironii

Cutreieră poteca dintre ai tăi Munți Carpați

Cuprinși în palme să-i ducă la-ndreptare...

Cercetează zona, se duce, se-ntoarce,

Curios din fire drumețului nimic nu-i scapă!

Marchează locul apoi spre miezurile din vale

(Sărutând câmpurile picurate de toamnă)

Umed în crevase secrete vrea ca să-ncápă

(Foșnidu-ți frunzele aurite dragă doamnă)

Acolo...

Unde în lutul vieții o să se sfârșească moale...

Emilian Oniciuc-25.09.2023