deja
va fi trecut
prea multa vreme
de cand voi fi
desenat
primele flori
pe recele geamului
purtandu-ti urmele zambetului
va fi fost atat de
intuneric
incat
nu voi putea sa inteleg
de ce ma strigi
din celalalt colt al cerului
fluturii din palmele tale
se vor fi lasat
de mult
dusi in
albastru
si refuzul lor de a se intoarce
te va fi pus
in zadar pe ganduri
din degete
iti va mai fi picurat
in zadar
racoare si
zambet
urma talpii tale
de-abia se va mai fi cunoscut in umarul meu
si nu voi mai fi simtit durerea
ce ti-am jurat
a fi vesnica
poate doar
urmele de must
de pe picioarele tale
imi vor mai fi amintit
ca te-am sarutat
cum un credincios
se inchina zeitei
sperand
in van
o picatura de idurare
manjita
cu dragoste
te voi fi iubit
in deajuns de mult ...
ei vor fi crezut ca
prea multa iubire
m-a innebunit
asta
pentru ca nu au stiut
nimic
niciodata
despre noi
sau noi...