Vin roșu

Doar cu vin cu șampanie aș putea să-mi trezesc mătușile
care dorm liniștite la umbra gândurilor mele
doar cu untdelemn sfințit le-aș unge pleoapele străvezii
prin care se văd irișii lor adânci ca fântânile
Nu și-au tăiat părul de când le-a doborât somnul
și pletele lor atârnă din cer
ca o ploaie neagră mirosind a crizanteme ofilite
nu și-au schimbat lenjeria dantelată de ani de zile
și nici nu și-au scos pantofii demodați dorm așa încălțate
pe cearceafuri de atlaz lunecoase precum lumina înserării
Pietrele scumpe de la gâtul lor nu mai strălucesc
iarba înaltă ațâță greierii sufocă demonii cu trupuri de păianjeni
au trecut săptămâni și veacuri de când nu le-am vorbit mătușilor mele
azi le strig: v-am adus vin roșu v-am turnat șampanie în cupe visătoare
sunt un copil de ceramică frumos ca un fruct
de ani de zile aștept să ies dintre picioarele voastre neprihănite.