știai?
copiii cei noi au sosit
copiii de cristal sunt lângă noi
uite, eu am unul
pielea lui este la fel ca pielea mea
uneori mă strânge de mână
îmi arată altfel culorile lui
nu-mi vede lacrimile
nu știe că noaptea nu pot dormi
nu știe că sunt mamă
mă lasă singură
să spânzur de tavan șerpii aceștia imenși
ce-mi intră în sânge

eu nu visez în nicio noapte
pentru că se poate muri repede
închizi ochii și toți copacii sunt negri
pământul este acoperit într-o clipă
cu petale prăfuite de crini

am un copil de cristal
un sens giratoriu unde încap
toți prietenii mei
de multe ori fac poze
să nu se mai vadă nimic
pentru că sunt zile în care urăsc
și rup în bucăți rochia asta lungă

copiii de cristal au râsul sălbatic
ne cheamă pe alt nume
ne învelesc inima în staniol
apoi dorm, dorm departe de lume