pe terasă erau scaunele acelea de pai
umbrele noastre se certau pe te miri ce clipe
le înșiraseră pe masă cărți de joc
odată drum de seară spre nimic
iar întoarcere spre lumină
azi trebuia să fi scris în jurnal
bogăția asta de vorbe
ți le las bunăoară nimeni
nu te va acuza de plagiat

remarc umbra ta ascunzând
o carte în mânecă
părea că joacă disciplinat
inimă roșie schimbă trifoi
care pe care zici
și umbra mea întortocheat străbate gândul
tăcem toți ca-n ziua legării limbilor
orbii joacă mai bine
nu știi de ce râd
într-un alt joc
învață să minți frumos