nu știu să zbor decât în versuri
altfel merg doar printre frunze agățate
de-o primăvară în copaci
copacii cresc și trec și mor
și aripile se duc și ele-n zbor
de albatroși, cocori și alte călătoare...

doar pana mai rămâne
rătăcită-n zbor
să scrii cu ea și versuri chiar
mai albe decât dor...


să știi că-n lac încă mai cresc ei, nuferi
și nu le scald parfumul lor
cu trupul meu
ci doar privesc
pierdută-n rotocoale de lumină
străină doar de valuri
și senină
privind
doi ochi ștrengari
ce-și pierd privirea de departe
în lac
să fie spre citire
de suflet
cald,
în rătăcire...