întoarce-te
vreau să-ți zăresc fața
oricum vei arăta
ființă neiubita și a nimănui

strânge-ți uriașele-ți aripi
în preajma mea
să stăm așa împreună
încălzindu-ne cu respirația
două ființe excluse

știu bine
te izgoneau și pe tine
de la aniversarile mincinoase
când se tăia tortul iubirii fățarnice

mângâie-mi fața
să te mângâi și eu
să plângem bărbătește in noi
cu lacrimi bolovănoase
precum peșterile
să fie doar secretul nostru
că mai existăm

exiști
știu că exiști
făptură singuratică și resemnată
exclusă din toate visele fericiților.