...sunt Eu
Omul cu două priviri
una expusă cerlorlalte
din care decupează fiecare
după bunul plac;
oase
carne cu miros de sânge
și piele
toate adunate sub
doi ochi goliți de imagini

...și cealaltă rămasă în
administrarea lui Dumnezeu
nu știu dacă are dimensiune
dar știu că sunt singurul care
pot decupa o bucățică
să o dăruiesc

azi...

respir în același timp
fac dragoste fără atingeri
cerșesc câteva iluzii
păstrez lacrimi
adun zâmbete
împart aceeași zi
aceeași noapte
același dor
același drum fără destinație
alte gesturi...

toate aceste vizite
le facem doar împreună

și atât

eu aici la capătul sculptat în os
cu un nume de trup neterminat
așteptând în gara cu peronul
pe o singură parte...

dincolo

doar el sufletul -
o esență veșnică
pentru trupuri noi

atât și iar de la capăt

afară a început să plouă mărunt