să dăm cu tifla sau să facem viermi
într-un sicriu luat cu bani de împrumut
să dăm acestui pod un credit nevăzut
de roți ce nici nu mai există

pedalele au axul frânt
dar lanțul se întinde – nu îi pasă
și încă se mai ling pe degete la masă
nebunii care-au învârtit un cerc

poștașii-au pus aievea în cutii
facturi pe care nimeni n-o să le plătească
iar ușile au început să crească
precum mușcatele din scara unui bloc

e timpul să te iau în coarne
bătrâne leonid dimov și nu mi-e teamă
c-ai să îndrepți spre mine altă armă
de care eu nu am mai auzit

la știri vor spune că s-a sinucis
chiar ochiul de pisică fotofob frivol
că a făcut gargară cu carmol
un gutenberg bolnav de gută