trebuie să trec mai repede și de ziua asta
aș lua trenul s-o las în urmă
și să încep migrația fantastică ca somonul
în apele limpezi
acolo unde te-am cunoscut

am o busolă în creier încă de la naștere
de fapt e un mecanism atipic trasat
intrauterin doar să te găsesc atunci când te pierd
nu pot să-ți explic acum
dar seamănă cu glaciațiunea Würn
am nevoie de hârtie milimetrică
și tălpi concepute pentru distanțe mari

minutele plesnesc crispate-n timpan
nu mai aud nimic
parcă am un alt organ în loc de inimă
mi-a crescut un fel de habitat numai al tău
am ajuns să trăiesc deci prin tine
nu-mi fac bine fluctuațiile climatice
pe care le-ai adus aici
ai minat câteva zone
ai făcut colonii de flamingo
ai pus abțibilduri pe inimă
„ești o subspecie numai a mea”

cade în năvod și ziua asta
păcat că nu e bună de mâncat are un gust acut
de tine și de chimicale

o vomit
ce trist
ce teribil
haha

cred că ea e în loc de inimă

îmi plouă pe mâini o boală epidemică
somnolență și cer senin

fac naveta pe șira spinării
uneori mă dau jos în tine