Și acum îți mai simt prezența
Iubita mea
Îmi vine uneori să zbor
Deasupra tuturor
Să dau cu pumnul în capac
Iar marmura albă să o simt departe
Poate să mai simt odată clipa
Cea de dinaintea ta
Si aș vrea
Să mă îndrăgostesc din nou

Să te mai am lângă mine
Să ne culcăm pe vise
Să ne invelim cu clipe
Să smulg hainele de pe noi
Iar urlând de sub pământ
Vreau să zbor

Îmi vine uneori să mor
Dedesubtul tuturor
Să mă ridic din sicriu
Să arunc crucea de fier prăfuită
Să rup gardul sinistru
Să le arăt lor ce știu
Secretul gurii de canal
Înfipt în gura mea sub sicriu
Dar numai pot, e prea târziu

Să nu mă uiți, atât îți cer
Fiindcă tu vei fi cu mine
Vom fi îngeri de piatră
Sculptați noaptea de creator

Iar ploaia va șterge
Viața noastră cu flori