Ce zi frumoasă,
tinere domn,
ca fusta fluturând
a blondei Marylin Monroe.
Pe aleea de celebrități
îmi plantez bustul pictat
de maternitate
cu o nuanță pală de păcat,
apoi agăț
în loc de stele
fruntea-mi însemnată
de văratecă indiană.
Mersul cu pași mărunți
îl adun
într-o urnă, chinezism ieftin,
lăsând la vedere
doar glezna surprinsă-n volei de plajă
sau călărit saxon.
Franțuzește, mă aromatizez cu-un poem sonor de Brel,
orgiile rămân în grija tailandezei vieți.
Și-n periplul meu pretențios
spre TIne,
voi ancora
în pajiștea de acasă.
Ce zi frumoasă,
tânărul meu domn...