Era cunoscut de multi,de toti
Vazuse multe lupte,multe razboaie,multi morti,
Nu stia ce e iubirea,in nimic credea mereu,
Dar nici linistea nu si-a gasit,caci nu era iubit.

Intr-o zi oameni de rand,mergeau inspre regat
De prin zona ,dintr-un sat infometat ,veneau.
Ajunsi acolo poarta li sa deschis,si regele a iesit
O raza de lumina el a vazut, si a ramas indragostit

Trecut-au nopti si zile de atunci,si el stia:
Va cuceri un nou regat,regatul lui si al ei
El s-a schimbat,pe cei sarmani acum ajuta
Devine de nerecunoscut,acum el pentru fericire lupta.

Iar intr-o zi frumoasa,o zi cu soare
Pe un cal alb,cu o floare in mana,mergea calare
Spre casa ei,vroia sa o gaseasca, vroia sa o vada
In ochi sa o priveasca,sa ai spuna cat ai e de draga.

Cand s-au vazut au inceput sa planga,ca doi copii
Ce clipe frumoase in care ei au intaknit iubirea
Fara sa asi spuna,au inteles,vesnic amandoi for fi
Buzele lor tremurau,cand ei atunci se sarutau.

Amandoi stateau in noapte,si se uitau spre cer
Si se rugau sa fie la fel si peste ani
Sa imbratraneasca impreuna,sa aiba multi copii
Doamne ce iubire a fost si este,ce femeie ,ce cavaler!