De vrei ca să te sufăr...''suferință''
Dă-mi doar ceva, să te iubesc!
Aș zice chiar și-o bună referință
Cu care să te 'npodobesc.

Nu te numesc un pom de iarnă
Căci nu ai verde și nu ai ceva,
Din dragostea fierbinte de părinte
Și apoi nu ai o casă, ce-i a ta!

Ești prea urită și n-ai parte
De-acea caldură, ce ți-o vrem -
Ești personajul cel lipst de carte
Ce îi dai mortii, al tău semn.

De vrei ca să te sufăr..."suferință"
Doar uită azi de mine că exist;
Nu ai de fel ascunsă preferință
Pentru acel ce-i slab și trist.

Dispari în lumi necunoscute
La fel de repede cum ai venit -
Drum bun! Nu sta! Și apoi, du-te...!
În lumea ta...cu pas grăbit.


Vladimir Nichita
Melbourne/Australia.