numai pastilele ma mai ajuta
sa imi tin capul limpede,
sa nu ma pierd cu totul,
sa nu raman al nimanui,
pastilele luate cu cafea
rasnita la o rasnita veche, ruseasca,
fara zahar - cand ti-e viata
destul de dulce fara -
cadoul esti tu in fiecare zi
si-n fiecare noapte fara tine,
te-am asteptat la infinit dar esti
doar o iubire ce nu imi mai vine.

numai tigarile ma mai invaluie
in fum, imaginea ta se pierde in el,
ce draga mi-ai fost odata,
ce scumpa ai fost in visul meu
si nu a mai ramas nimic din el.

ma sting incet, m-aprind din nou,
din nou va fi sa fie ziua ta,
din nou nu imi vei da vreun
semn de viata,
din nou imi va fi dor de gura ta,
de sanii tai micuti si maslinii,
as vrea sa te ating din nou
si tu nu ai sa imi mai fii,
din nou te vei pierde
in urma umbrelor pe care
le las pe gazonul pustiit,
in nocturna.

nu mai vreau nimic, oricum
nu am primit decat ce-a fost mai rau,
oricum nu am primit decat ce m-a ranit
si m-a durut mai mult.