Facultatea - nepotrivit sanctuar pentru mine
Si ca dovada nici acum nu m-am putut abtine
Sa mai stau la cursuri si am iesit sa ma plimb prin cetate.
Si printre cladirile moderne proaspat ridicate
Dau de statui monumentale si ma opresc sa ma uit.
Crampeie din mine se-nalta si se-arunca-n trecut;
De nicaieri voci incep sa-mi sopteasca-n ureche
Citate din cronici rostite-ntr-o limba straveche;
In minte imi apare o istorie uitata -
O pelicula imaginara grandios regizata,
Figuri epopeice in manuale-ntalnite,
Lupte si desfasurari de forte nebanuite.
Si in ureche aud mereu aceleasi cuvinte
Intelese de suflet, de neinteles pentru minte.
Cu inima mandra ma-ntorc in prezent din trecut
Cu gandul la stramosii ce-atatea lucruri mari au facut.
Privind la oamenii incovoiati ce trec pe langa mine,
Realizez ca sunt prea slabi sa lupte pentru mai bine,
Ca oasele strabunilor nostri se-nvart in mormant
Cand vad ca poporul e orb si e las si se lasa infrant.